Un lucru deosebit pe care am avut norocul sa il facem cu ocazia participarii in cadrul proiectului Comenius a fost acela ca am avut sansa sa interactionam cu oameni care au slujbele pe care noi am dori sa le profesam,in cazul meu cea de medic.
Am stabilit impreuna cu doamna profesor coordonator de proiect din liceul meu ca intalnirea mea cu un medic va fi in data de 16.01.2010 in cadrul spitalului Bagdasar Arseni din Bucuresti si ca voi mai merge cu alti doi colegi(un coleg care isi doreste sa devina medic si o colega care isi doreste sa devina asistenta medicala).
M-am intalnit cu ceilalti doi colegi in fata spitalului in jurul orei 8 dimineata gata echipati de treaba si doritori sa absorbim cat mai multe cunostinte.
Am intrat in spital la ora 8 fix si am fost imediat preluati de domnul dr.Niki Calina,rezident anul 7 pe specializarea neurochirurgie.Ma asteptam sa gasim un om rece,sobru,plictisit si obosit care nu va avea foarte mult timp de noi si fara pic de chef sa ne invete ceva,in schimb domnul doctor s-a dovedit a fi un om de nota 10+,nu numai ca mi-a intrunit toate asteptarile,pot spune sincer ca mi le-a depasit pe majoritatea.
A venit spre noi cu un chip luminos si cu un zambet incurajator,iar dupa ce prezentarile au fost facute pot spune ca atmosfera a devenit una minunata.
In prima faza am mers si am facut cunostinta cu ceilalti medici si cu asistentele de pe sectie(oameni prietenosi,calzi si blanzi) care ne-au primit in echipa lor cu bratele deschise.
Dupa cateva minute in care am interactionat si ne-am obisnuit unii cu ceilalti(de remarcat grija lor vis-a-vis de noi) am mers alaturi de medici si asistente sa efectuam vizitele de dimineata,prilej cu ocazia caruia am simtit pe pielea noastra cum este sa fi omul in halat alb de dincolo de pat si am observat ca oamenii care lucreaza acolo sunt nu numai oameni de o calitate deosebita dar si profesionisti in adevaratul sens al cuvantului:au intrebat fiecare pacient cum se simte,le-au zambit si i-au incurajat,le-au dat sfaturi si au raspuns la toate nelamuririle.In tot acest rastimp au avut grija sa ne explice si noua exact ce se intampla,sa ne raspunda la intrebari si sa ne imbarbateze la cazurile mai grave.
Imediat ce vizitele s-au incheiat am coborat alaturi de domnul dr.Calina in unitatea de primire a urgentelor unde domnul doctor ne-a facut cunostinta cu oamenii ce isi desfasoara acolo activitatea(unde am ramas iar surprins de caldura lor),ne-a prezentat echipamentele si aparatura si ne-a permis sa asistam la consultatiile dumnealui.
Imediat ce s-a ivit ocazia domnul doctor ne-a condus catre blocul operator unde am intrat pentru prima data intr-o sala de operatii si ne-a fost prezentata aparatura de acolo.
Nici aici nu ii pot reprosa ceva domnului doctor care a avut amabilitatea sa ne explice totul si chiar ne-a incurajat sa ii adresam intrebari la care a raspuns cu o amabilitate remarcabila.
Dupa terminarea turului blocului operator am mers impreuna cu domul doctor in unitatea de primire a urgentelor unde fusese chemat din nou pentru a oferi un consult in cazul unei doamne in varsta care tocmai fusese implicata intr-un accident de masina.Un lucru pe care nu pot sa il trec cu vederea este acela ca domnul doctor s-a asigurat ca niciunuia dintre noi nu ii este rau la vederea sangelui si imediat ce pacienta a fost stabila am fost incurajati sa privim mai de aproape,si sub atenta supraveghere a domnului doctor am avut ocazia sa vedem primul nostru pacient in calitate de purtatori de halate albe.
Cand s-a constatat ca pacienta avea nevoie sa i se gipseze piciorul am fost incurajati sa ajutam si noi,asa ca sub supravegherea domnului doctor Calina si a domnului doctor ortoped am ajutat si noi la primul nostru caz real.Desi nu am facut mare lucru,pentru mine a fost un lucru deosebit sa pot ajuta.Este visul meu asa ca sub atenta supraveghere si alaturi de incurajarile domnilor doctori am avut si noi ocazia sa ne simtim macar pe jumatate medici.
Restul sederii noastre in spital a fost destul de linistita dar nu mai putin productiva,astfel incat pe tot parcursul zilei am aflat lucruri foarte utile pentru viitor,pot spune ca personalul spitalului si mai ales domnul doctor Calina s-au dovedit a fi oaze nelimitate de cunostinte,rabdare,incurajari si zambete.
In incheierea acestei compuneri doresc sa multumesc din nou colectivului spitalului Bagdasar Arseni,dar in mod deosebit Dr.Niki Calina care este un om deosebit si care imi va ramane in minte o buna perioada de timp.
As mai dori sa multumesc si doamnei profesor Raluca Calina fara de care nu as fi reusit sa iau contact cu proiectul Comenius si fara de care aceasta zi nu ar fi avul loc.
Va multumesc domnule Doctor si va multumesc doamna Profesor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu